iulie, 2011

My dream …

vineri, 8 iulie, 2011

De mulţi ani, de cînd mă ştiu … îmi place să îmi imaginez cum va fi atunci cînd voi putea să am florile mele, cireşii mei şi gutuiul meu: cum va arăta biblioteca mea. Unde vor vrea să stea cărţile mele vechi şi cît de colorate vor fi visele …

Ştiu sigur – în visul meu – casa are multă piatră, lemn şi multă dragoste … .

Cine e de vină?! O simplă uşă…

luni, 4 iulie, 2011

Totul a început ca în poveste … Cu prinţesă, cu palate şi … “am trăit pînă la adînci bătrîneţi”.

Aşa a început visul meu… Nu m-am visat niciodată la Moskova, nici la New-York, nici în centrul Parisului (deşi Parisul încă mai vreau să-l văd).

Russia …

Dacă e să aleg un oraş din Russia, aş alege Peterburgul. Pentru că mereu e umed şi posomorît. M-am îndrăgostit de acest oraş încă pe vremea cînd eram clasa VII. Da, au trecut ceva ani…

SUA …

Dacă aş alege SUA … Nu, nu aş alege. Mai degrabă Canada, pentru iernile ei vîntoase şi pentru … multe alte motive.

Franţa …

Dacă aş alege Franţa, aş da orice să am o căsuţă cît o cutie de chibrituri în Provence (da să am şi cîteva ha de lavanda …), iar dacă aş alege Italia (da cred că ea m-a ales pe mine şi eu ştiu că odată tot am să trăiesc acolo) m-aş duce în mai multe locuri.

Italia …

Ca să scriu şi să îmi duc cireada de gînduri la “păscut”, aş merge spre Como. Acolo totul e în shadow, cel puţin aşa mi s-a părut mie. Mi-ar plăcea să ies dimineţile, să-mi iau ziarul şi să mă cocoţez pe un scaun cu tot cu picioare ca să simt aburii unui cappuccino grande.

Dacă aş vrea să îmbătrînesc frumos lîngă un moşneag deag, aş alege Trentino şi un sătuc din apropierea capitaleiacestei regiuni, daneapărat să aibă o bisericuţă cu domul în formă de ceapă … sau cu livezile de meri care fac … da, mere de aur! Acolo, mă visez des.

Sau, poate aş alege un loc mai aproape de Lago di Garda să am acolo două ferestruici care să iasă spre Lago di Garda şi să încapă la balcon un mic fotoliu în care să-mi legăn anii şi nepoţii, iar dacă aş avea posibilitate, m-aş muta astăzi în Toscana.

Nu, astăzi, e tîrziu. Acum! Amu! Fără să pierd vremea căutînd un loc mai minunat. Cred că m-am născut acolo. Cred că barza care m-a adus părinţilor mei m-a găsit în viile Toscanei, altfel nu-mi explic cum caut orice copac înalt cînd merg spre ai mei ca să spun:Uite, pe cel deal, trei copaci… parcă-i Toscana. Mi-i dor de ea, pînă la lacrimi şi mă întreb de ce aşa de tare mi-i dor … De ce?!

Şi azi, în supărarea pe care am trăit-o odată cu ducere a ploii, mi-aş fi dorit o casă mică cît o cutie de chibrituri, iar în faţa ei … un foc mare în care să arunc toate zilele dogorite de ochii mei arşi, visători şi … (asta e o altă poveste)

“Oameni şi destine” cu Vitalia Pavlicenco

vineri, 1 iulie, 2011
YouTube previzualizare imagini

“Oameni şi destine” cu Loretta Handrabura

vineri, 1 iulie, 2011
YouTube previzualizare imagini