Am găsit ploaia.
septembrie, 2009
Am găsit ploaia…
marți, 29 septembrie, 2009O poezie… atîta doar.
marți, 29 septembrie, 2009Fericirea
George Filip
Când a fost să plec în lumea largă
Şi destinu-n cârcă să mi-l port
Fericirea a rămas acasă,
Fericirea n-are paşaport.
Că aşa-i în ţara nimănuia,
Vameşii prin sânge-ţi scotocesc
Să nu iasă clandestin din Ţară
Nici un strop din tot ce-i omenesc.
Numai dorul s-a ascuns în mine
Şi blestemul de a fi poet,
De aceea umblu printre oameni
Scotocind prin suflet – indiscret.
… Lume bună, unde-i fericirea?
Dorul greu în suflet de ce-l port?
Fericirea ne-a rămas acasă,
Fericirea n-are paşaport.
Ultima toamnă.
marți, 29 septembrie, 2009http://www.youtube.com/watch?v=zd4s0v3Y_vA
Sunt dimineţi de toamnă cînd statisticile mint… nu am 70.000 de gînduri, am doar unul… vreau mereu să trăiesc în toamnă. Sunt omul ei.
Am pierdut ploaia…
marți, 29 septembrie, 2009Semnalmente…
Tomnatică, potolită, ciobănească, deasă şi difuză, cuminte şi risipitoare de lacrimi, aiuratică dar conştientă că face bine, nervoasă o vreme şi stinsă de tot.
Caut o ploaie… să fie de nedesluşit, să se încîlcească în părul meu şi să rămînă acolo… o vreme… stinsă de tot. Caut o ploaie… fie şi amatoare, dar din familie bună: mamă dezlănţuită şi tată nestăpînit. Să apară şi ea de nicăieri, să nu mai înţeleg de unde mă plouă.. să mă scoată din mine şi să mă poarte prin ea…apoi să adoarmă în părul meu…stinsă..
p.s. S-a pierdut o ploaie. Ofer recompensă.
