fără cuvinte…


Laviniu – Andrei, viața are sens! Așa cresc bucuriile: în zile care ajung să numere două luni pe 6 februarie. :)
Pot să-l privesc ore întregi, fără să clipesc… și nu-mi vine să cred că acest boț de aur are aproape două luni. (revin cu detalii)

5 comentarii la “fără cuvinte…”

  1. Nadia spune:

    Foarte dulce…
    Da’ tu… lipita de el ;)

  2. Mara spune:

    Sa creasca mare, mare pin la stele si pin dincolo de ele!
    Si iaka aici suspans: dar al cui este botul asta de aur?
    ESTI CUMVA PENTRU A DOUA OARA MAMICA?

    • Indiana spune:

      Botul de aur e finutul meu, Laviniu-Andrei. Minunea ochilor nostri si bucuria anului 2010. Ma prapadesc cind il vad si daca ajung la el, pot sa stau ore fara sa ma misc.

  3. Mara spune:

    Indiana, sper sa nu te superi, te-am inclus in lista mea de bloguri pe care le citesc cel mai des, ce zici?

Lasă un răspuns