Gînduri…

Îndrăgostite gînduri, dar cam smintite…..

Dimineaţă… Dimineaţă cu ceaţă în capul meu, deşi e seară şi soarele abia de mi-a zis că pleacă… Ce i-o fi trebuit ăsteia să se aşeze în capul meu tocmai acum?!
Hai! Hai să facem curat în gînduri.
În gînduri?!
Da, în gîndurile dintre rînduri… Scrie şi tu pur si simplu, fără să complici lucrurile.
Cum vine asta?!
Simplu, ţi-am zis doar. Scrie, pur şi simplu. Fără să aştepţi cineva să citească printre rînduri adevăratele tale gînduri…
Ce le tot ascunzi? Ce le tot piteşti?! Ce se tot furişează?!
Fă odată curat în gînduri. Că-s multe. Mult prea multe şi mult prea devreme pentru a repeta atît de des că e prea tîrziu…
Alungă-le! Mai ales pe cele străine.

Scrie numai gîndul tău. Lasă-l să spună tot. Lasă-l liber, hoinar prin vieţile tale ascunse, prin nopţile tale despletite de dor, prin umbrele tale furate de soare, prin ploile tale uscate de sărutul lui ars. Prin tine lasă-l să hoinărească.

Nu e greu. Încearcă!!
Te rog, lasă-l liber. Măcar pe această foaie.

Măcar pe foaie.

Un comentariu la “Gînduri…”

  1. Otilian spune:

    Frumos spus(despre ginduri).

Lasă un răspuns